În vremurile comuniste când televizorul alb-negru avea emisiune de 2 ore pe zi, puteai visa cu ochii deschişi, singura tehnică deosebită accesibilă era un micro-calculator programabil. Pe lângă calcule elementare şi liniuţe programate în exerciţiile matematice, puteai evada jucând câte un joc venit „de afară”, puteai stabili o conexiune invizibilă cu inteligenţa, concepţiile şi libertăţile occidentale.
Nu înţeleg cum este posibil ca după zeci de ani de jocuri şi joculeţe, jocuri mari şi jocuri mici, jocuri pe calculator, jocuri online sau jocuri pe cele mai variate dispozitive şi aparate electronice, nu am putut uita un joc al copilăriei mele, jocul Chronos.
Nu l-am uitat, nu pentru că m-am străduit, ci pentru că a ramas memorat acolo… undeva printre cei mai vechi neuroni ai creierului meu. Ce avea acest joc aparte pentru a nu fi ignorat de memoria omului atâţia ani? Chronos a fost unul dintre acele jocuri, care odată descoperit era jucat iar şi iar până la saturare. Textele în limba engleză, navele, laserele, barierele, meteoriţii, stelele, cosmosul, sunetele şi variaţiile de culoare, îţi asigurau vise plăcute în somn pentru o bună perioadă de timp. Atât aveam în acele vremuri…
Realizat în anul 1987 de către Mastertronic, jocul Chronos a fost considerat un joc de nivel mediu-greu, participanţii la joc având experienţe cu adevărat palpitante pe parcursul său.
Posesorii calculatoarelor ZX Spectrum, puteau încărca acest joc de pe casetofon în 5 minute, cu un scârţâit deranjant în difuzorul calculatorului, jocul nepermiţând salvări intermediare. Orice parazit în reţeaua electrică putea reseta jocul, un nou game putând fi reluat după 5-15 minute şi desigur de la planşa 1, scor 0, record 0!
Bazat pe o defilare pe orizontală a planşelor, permiţând deplasarea navei în cele 4 direcţii, jocul oferea surprize neprevăzute, obstacole greu de trecut, opţiuni corecte sau fără ieşire, o abundenţă de peisaje lunare, nave aleatoare, bariere şi tunuri laser, faguri, discuri rotative tip freză… şi desigur bonusuri şi mai multe vieţi.
Acest basic shooter sau shot’em up game, a avut „ceva” în plus care l-a făcut unic pentru vremea sa, în viziunea jucătorilor cel mai greu cântărind planşele colorate diferit pentru fiecare nivel, stelele ce se deplasau cu viteze diferite în fundal, sunetele plăcute pentru „Fire”, exploziile şi modul de colectare a literelor, dar mai ales grafica foarte bine proiectată!